Roxana Vasiliu, un neurolog de 48 de ani care și-a deschis
la București un cabinet de neuroterapie, m-a invitat să iau loc în fața unui
monitor și să-mi pun degetul pe un aparat care monitorizează pulsul, conectat
la un program de calculator.
Pe ecran a apărut o imagine gri, cu o grădină care avea în mijloc un râu secat.
După ce am început să respir regulat, să mă relaxez și să mă gândesc la ceva
care să-mi creeze o stare de bine, pe ecran a început să crească iarbă, iar
albia râului s-a umplut cu apă.
Specialistul mi-a explicat că, dacă mă antrenez, pot ajunge să completez
planșa, cu flori, animale și chiar un curcubeu. Scopul final este să reușesc să
retrăiesc emoțiile pozitive pentru a mă relaxa, fără ajutorul programului sau
al specialistului, atunci când am nevoie, în caz de stres sau anxietate.
Senzori pentru inimă și creier
Procedeul se numește
BioFeedback și se bazează pe monitorizarea unor parametri fiziologici, ritm
cardiac, temperaturatură, respirație, care au legătură directă cu emoțiile pe
care le trăim.
Dacă folosește date din electroencefalogramă (harta activității electrice a
creierului n.r.), procedeul se numește NeuroFeedback, explică profesorul Liviu
Dragomirescu, cel care a introdus aceste tehnici în România, prin cursurile pe
care le-a susținut, în 2003, la Universitatea Politehnică. În prezent,
Dragomirescu susține un curs de NeuroFeedback la Masterul de Neurobiologie de
la Facultatea de Biologie (Universitatea București).
În NeuroFeedback sunt folosite tot aparate cu senzori conectate la programe de
computer, care derulează imagini, filme sau muzică. Specialistul setează
pragurile în care trebuie să se înscrie undele cerebrale, iar creierul dictează
ce se întâmplă pe ecran. Dacă starea corespunde cu cea setată, jocul
funcționează, explică Roxana Vasiliu. E o modalitate de a face creierul să
găsească singur rezolvarea problemei pe care i-o dai.
Antrenorul se rezumă la indicații minimale. Fie îi spun că trebuie să se
concentreze, fie să se relaxeze, să stea comod. Dar fiecare are modalitatea lui
de a găsi soluția, adaugă Vasiliu, care lucrează din 2005 cu aceste tehnici și
a făcut cursuri de specializare în SUA, Cehia, Elveția, Germania și Olanda.
Antrenamente care vindecă
Vasiliu spune că a lucrat până acum doar la cazuri grele, oameni cu
afecțiuni, nu cu persoane sănătoase, dornice să-și îmbunătățească performanța
creierului. Dar a ajutat un student să ia un examen, cu antrenamente pentru
atenție.
L-am lăsat să vadă un film întreg a văzut un film de o oră în două ore - dar
a doua zi a fost foarte mulțumit. A luat 10 foarte ușor pentru că s-a putut
concentra , explică Vasiliu. Liviu Dragomirescu, de formație matematician, specializat în SUA în
antrenarea undelor cerebrale, spune că a rezolvat 11 cazuri cu aceste
tehnici: de anxietate cu atacuri de panică, dureri cronice, dependență de fumat
sau insomnie cronică.
Brain fitness este un concept care te face să te simți și să funcționezi bine,
dacă ai toți parametrii în limite normale, explică Roxana Vasiliu. Este util
celor depresivi, anxioși, care au probleme de atenție, de concentrare sau care
nu se pot relaxa, dar îi poate ajuta și pe cei care au tulburări mai grave, cum
ar fi cele de memorie sau chiar boala Parkinson.
Conceptul, controversat
dar din ce în ce mai popular în SUA și în vestul Europei, este aproape
inexistent în România, spun și Vasiliu și Dragomirescu. Nu există specialiști,
pentru că nu se pot forma decât afară, iar cursurile, programele și cărțile
sunt foarte scumpe. Dar este și o problemă de mentalitate, pentru că românii
sunt obișnuiți cu pomenile, nu să se ajute singuri, explică Dragomirescu.
Prima clinică de fitness emoțional
Fitness-ul emoțional înseamnă, la nivel de concept, să lucrezi cu tine, să te
dezvolți, explică Bogdanka Militescu, care a înființat, în 2007, prima clinică
din România specializată pe fitness emoțional, Heartmony.
Scopul antrenamentului este să schimbe răspunsul emoțional generat de anumite
situații, de anxietate, de stres, suprasolicitare, vorbit în public, din
negative în pozitive. Prin acest fitness emoțional tu creezi un nou pattern,
adică înveți să ai, automat, o reacție emoțională pozitivă. Exact cum înveți
să dansezi sau să mergi pe bicicletă.
Asta presupune o muncă susținută și de lungă durată, explică specialistul.
Sunt exerciții prin care înveți să respiri pentru a te relaxa și să-ți
retrăiești emoțiile pozitive -sentimentele dintr-o situație de apreciere,
dragoste sau compasiune - atunci când ești stresat sau anxios.
Astfel, se creează la nivelul creierului un mușchi mental. Studiile au demonstrat
că e nevoie de sedințe o dată la două săptămâni timp de circa patru luni și
antrenament individual zilnic pentru a crea un nou reflex
condiționat.
Vesticii sunt sceptici
Americanii și vest-europenii se întrec în programe și jocuri pe computer pentru
antrenarea creierului. Unele te pun să memorezi poziția și ordinea unor
elemente, altele să faci exerciții de aritmetică sau să formezi cuvinte.
Un expert de la SharpBrains Inc., o companie de cercetare care sondează această
piață, spune că americanii au cheltuit peste 80 de milioane de dolari în 2008
pentru a-și ține în formă creierul.
Eficacitatea acestor jocuri este contestată de alți specialiști, care spun că
nu există dovezi clare că cei care joacă Sudoku sau practică un sport ca
tenisul, care se bazează pe coordonarea între mână și ochi, nu obțin rezultate
similare, dacă nu chiar mai benefice creierului.
Tehnici costisitoare, în curs de cercetare
Cel care se tratează este
chiar subiectul. Neuroterapeutul este un simplu expert care-i pune la
dispoziție un material. Așa sintetizează Liviu Dragomirescu principiile
antrenamentului pentru creier pe care l-a practicat și el.
Specialistul este însă
sceptic să-l aplice și în afara cercului de prieteni, pentru că este o tehnică
încă în curs de cercetare, dar și din cauza mentalității românilor. Se teme de
o reacție de respingere, pentru că românul e învățat să fie vindecat de alții,
nu să se vindece singur, dar și pseudoterapeuți apăruți peste noapte, care pot
produce rezultate contrare.
Dragomirescu este însă
optimist în ceea ce-i privește pe masteranzii care-i urmează cursul și speră ca
aceștia să își dorească să se specializeze, ca și el, în SUA sau în Europa.
Tehnică scumpă
Dar costurile sunt mari.
Antrenorul trebui să urmeze cursuri, să cumpere aparate costisitoare, să facă
programe personalizate pentru fiecare subiect și să fie în contact cu
societățile profesionale cu experiență, cum este International Society for
Neurofeedback & Research, o organizație non-profit din care face parte și
Liviu Dragomirescu.
Antrenamentul de acest tip este scump și pentru potențialul beneficiar, care
are nevoie de peste 20 de ședințe pentru a reuși să se autoregleze.
Programele antistres, respinse
Clinica de fitness emoțional Heartmony are programe care au fost construite în
jurul ideii de stres. Stresul generează aproximativ 80 la sută din cazurile de
prezentare la medic, explică medicul Bogdanka Militescu.
Până în prezent însă, clinica a avut doar aproximativ 150 de clienți, sub
așteptările medicului Militescu, cea care a înființat-o. Specialistul spune că
de vină sunt, în primul rând, mentalitățile românilor.
A surprins-o neplăcut reacția unor manageri cărora le-a vorbit despre programul
clinicii și care i-au spus că preferă ca angajații lor să nu conștientiezeze că
sunt stresați